Toamna în parc

Cad grăbite pe aleeaParcului cu flori albastreFrunze moarte, vorba ceea,Ca iluziile noastre.

Prin lumina estompatăDe mătasa unui nor,Visătoare trece-o fatăC-un plutonier-major.

Rumen de timiditateEl se uită-n jos posac.Ea strivește foi uscateSub pantofii mici de lac.

Și-ntr-o fină discordanțăCu priveliștea sonoră,Merg așa, cam la distanță,El major și ea minoră...