Lupta vieții

Copiii nu-nțeleg ce vor:A plânge-i cuminția lor.

Dar lucrul cel mai laș în lumeE un bărbat tânguitor.

Nimic nu-i mai de râs ca plânsulÎn ochii unui luptător.

O luptă-i viața; deci te luptăCu dragoste de ea, cu dor.

Pe seama cui? Ești un nemernicCând n-ai un țel hotărâtor.

Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni,Te lupți pe seama tuturor.

E tragedie nălțătoareCând, biruiți, oștenii mor,

Dar sunt eroi de epopeeCând brațul li-e biruitor.

Comediant e cel ce plânge,Și-i un neom, că-i dezertor.

Oricare-ar fi sfârșitul luptei,Să stai luptând, căci ești dator.

Trăiesc acei ce vreau să lupte;Iar cei fricoși se plâng și mor.

De-i vezi murind, să-i lași să moară,Căci moartea e menirea lor.