Strunga

În pădurea de la StrungăSunt de cei cu pușca lungăCare dau chiorâș la pungă!

Sunt de cei ce-mpușcă-n lună,Care noaptea-n frunze sună,Feciori de lele nebună!

Fă-te-n laturi, măi creștine,Dacă vrei să mergi cu bine,Să rămâi cu viață-n tine!

În potica fără soareEi te-așteaptâ la strâmtoareSă te prade, să te-omoarel...

În dumbrava cea vecină,Unde buhna greu suspină,Vezi cea zare de lumină?

Opt voinici cu spete lateȘi cu mâneci suflecate,Stau cu puștile-ncărcate.

Trei sărutâ crucea sfântă,Trei se luptâ greu la trâ.ntă,Unul drege, unul cântă:

"Oliolio, ciocoi bogate!Ici de-ai trece, din păcate,Să-ți arunc doi glonți în spate.

Oliolio, mâ.ndră fetică!De-ai veni cole-n poticăSă te fac mai frumușică.

Că mi-i pușca hultuită.Și mi-i ghioaga pintuită,Și mi-i inima-ncolțită.

Oliolio, măi Taie-Babă!*Căci nu șuieri mai degrabă,Să sărim, voinici, la treabă!

Pușculița-mi ruginește,Tinta-n ghioagă se tocește,Murgul sare, nechezește!...

În pădurea de la StrungăCe slujește pușca lungăFără luptă, fără pungă?"