15 mai 1848

Fraților, nădejde bună! fiți cu toți în veselie!Cerul însuși ocrotește scumpa noastră Românie!Azi e ziua de-nviere a românului popor,Care singur își urzeste dulce, mândru viitor.

Priviți cerul cum se-ntinde ca o mare-nseninată;Priviți soarele ce-aruncă o lumină înflăcărată;Priviți vaile-nflorite, codrii, munții înverziți!Cerul, soarele, pământul astăzi sunt împodobiți;Căci e ziua mult dorită, căci e zâna mult măreață,Unde falnic se ridică România îndrăzneață!

Fraților, nădejde bună! azi, sub cerul fără nori,Libertatea, România se-ntâlnesc pe câmpi de floriS-innoiesc în fața lumei a lor vecinică-nfrățireDup-o lungă, dureroasă și fatală despărțire.

Fraților, nădejde bună! Viitorul ce urzițiVa fi vrednic de trecutul a strămoșilor slăviți!Bărbăția și unirea între voi de-acum domnească,Și strigați în libertate: România să trăiască!