Radu Gyr

Viața și opera

Radu Gyr, pe numele adevărat Radu Demetrescu, s-a născut la 2 martie 1905 la Câmpulung-Muscel, fiu al actorului Coco Demetrescu, și a copilărit la Craiova. A studiat literele la București, unde a devenit apoi asistent și conferențiar, și a debutat cu volumul Liniști de schituri (1924), urmat de Plânge Strâmbă-Lemne (1927), Cerbul de lumină (1928), premiat de Societatea Scriitorilor Români, Stele pentru leagăn (1936), Cununi uscate (1938) și Corabia cu tufănici (1939): o poezie de factură tradiționalistă, apropiată de gândirism, cu balade, colinde și cântece de leagăn.

Membru al Mișcării Legionare, ale cărei idei le-a slujit și în versuri, a fost închis în 1938 la Miercurea-Ciuc, a fost director general al teatrelor în timpul statului național-legionar și a fost trimis apoi în batalioane de pedeapsă pe front. După 1945 a fost condamnat de două ori: mai întâi la doisprezece ani de temniță, apoi, în 1958, la moarte, pentru poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!, sentință comutată ulterior în ani grei de închisoare. A fost eliberat în 1963.

Poeziile compuse în celulă, fără hârtie și creion, memorate și transmise din gură în gură de deținuți (Isus în celulă, As' noapte, Iisus..., Metanie), au făcut din Radu Gyr poetul închisorilor comuniste; au putut fi publicate în volum abia după 1989. A murit la 29 aprilie 1975 la București.