Lupul

Te-am auzit cum hăuleai departe,Înfiorând pădurea-nzăpezită,Bătrâne lup, cu gura istovită,Etern pribeag al câmpurilor moarte,Te-am auzit cum hăuleai departe.

Te-am auzit, și-n ceasurile greleCe mă gonesc cu vifore turbate,Am priceput chemarea ta de frate,Și-am priceput că-n noaptea fără steleTu ești tovarăș visurilor mele...

Tu, numai tu, neîmblânzită fiară,Ce-ți strigi pustiei patima flămândă,Și-n prigonirea câinilor la pândă,Îți plimbi prin codri ura solitară -Tu înțelegi un suflet fără țară...