Prefată

Prin ce ținuturi rătăceștiPribeagă?În care grotă din poveștiAi hibernat - o vară-ntreagă?

O, Muza mea cu nasul micȘi coapse fine,Abia sculptate din nimic,De ce te-ai dus de lângă mine?...

Ți-am prins în părul inelatVreo floare artificială?Te-am ofensatCu vreo metaforă banală?

Ori mi-ai bătut vreodată-n geamȘi, spionând perdeaua trasă,Te-ai supărat că nu eramAcasă?...

Vrei poate macii din liveziPe toți cu mâna ta să-i scuturi?Sau te distreziCu pălăria după fluturi?

N-ai adormit cumva pe-afarăȘi te-ai trezit sub un umbrar,Îndrăgostită de-un măgarCa-n Visul unei nopți de vară?

Cu Demonul lui LermontofTe-i fi-ntâlnit și ți-a fost frică?...Nu ți-a intrat cumva-n pantofO pietricică?

(De-aceea-mi iese șchiop și micUn vers, în fiecare stanță...Vezi, tot m-ai inspirat un picDe la distanță!)

Ori m-ai zărit vreodată stândCu Muza altuia? Se poate.Le-am spus cuvinte dulci, pe rând,La toate...

Dar n-am făcut-o pe furișCum fac confrații mei cu tine,Ci pe afișMi-am spus păcatul la oricine,

Și confidențele, tu știi,Le-am dat pe față, tale-quale,Într-un volum de ParodiiOriginale...

Oricum, de-o fi ca-n viitorSă placă stihurile mele,Las mărturie tuturorCă n-ai colaborat la ele.

Că singur m-ai lăsat să scriuO carte-ntreagă fără tine...Și dacă totuși mai târziuTe vei întoarce lângă mine,

Nici nu te-alung, nici nu te-mpac,Ci-n fundul călimării crunteMuind un deget, am să-ți facUn benghi în frunte!