Aeroplanul

Spre apusul de jăraticCu livezi scăldate-n aur,Trece-un nour singuraticAlb și mare cât un taur.

Iar în urma lui s-abate,Gata-gata să-l ajungă,Un țânțar cu coadă lungăȘi cu aripi nemișcate.

Crește-n asfințit pojarul.Dealurile stau s-adoarmă.Norul tace, dar țânțarulUmple liniștea de larmă...