Trei, Doamne, și toți trei!

Avea și dânsul trei feciori,Și i-au plecat toți trei deodatăLa tabără, sărmanul tată!Ce griji pe dânsul, ce fiori,Când se gândea că-i greu războiul,N-ai timp să simți că mori.

Și luni trecut-au după luni -Și-a fost de veste lumea plină,Că steagul turcului se-nchină;Și mândrii codrului păuni,Românii-au isprăvit războiul,Că s-au bătut nebuni.

Scria-n gazetă că s-a datPoruncă să se-ntoarcă-n țarăToți cei plecați de astă-vară -Și rând pe rând veneau în satȘi ieri și astăzi câte unulDin cei care-au plecat.

Și-ai lui întârziau! PlângândDe drag că are să-i revadă,Sta ziua-n prag, ieșea pe stradăCu ochii zarea măsurând,Și nu veneau! Și dintr-o vremeGemea, bătut d-un gând.

Nădejdea caldă-n el slăbea,Pe cât creștea de rece gândul.El a-ntrebat pe toți d-a rândul,Dar nimeni știre nu-i știa.El pleacă-n urmă la cazarmăSă afle ce dorea.

Căprarul vechi îi iese-n prag.- "Ce-mi face Radu?î el întreabă,De Radu-i este mai cu grabă,Că Radu-i este cel mai drag.- "E mort! El a căzut la PlevnaÎn cel dintâi șirag!

O, bietul om! De mult simțeaCă Radu-i dus de pe-astă lume,Dar astăzi, când știa anume,El sta năuc și nu credea.Să-i moară Radu! Acest lucruEl nu-l înțelegea.

Blăstem pe tine, braț dușman!- "Dar George-al nostru cum o duce?- "Sub glie, taică, și sub cruce,Lovit în piept d-un iatagan!- "Dar bietul Mircea?î - "Mort și MirceaPrin văi pe la Smârdan.

El n-a mai zis nici un cuvânt;Cu fruntea-n piept, ca o statuie,Ca un Cristos bătut în cuie,Ținea privirile-n pământ,Părea că vede dinainte-iTrei morți într-un mormânt.

Cu pasul slab, cu ochii bețiEl a plecat, gemând p-afară,Și-mpleticindu-se pe scară,Chema pe nume pe băieți,Și se proptea de slab, sărmanul,Cu mâna de păreți.

Nu se simțea de-i mort ori treaz,N-avea puteri să se simțească;El trebuia să s-odihnească -Pe-o piatră-n drum sub un zăplazS-a pus, înmormântând în palme-iSlăbitul său obraz.

Și-a stat așa, pierdut și dus.Era-n amiazi și-n miez de varăȘi soarele-a scăzut spre seară,Și-n urmă soarele-a apus,Iar bietul om sta tot acoloCa mort, precum s-a pus.

Treceau bărbați, treceau femei,Și uruiau trăsuri pe stradă,Soldați treceau făcând paradă, -Și-atunci, deștept, privi la eiȘi-și duse pumnii strâns pe tâmple:"Trei, Doamne, și toți trei!