Rea de plată

de George Coșbuc

Ea vine de la moară;Și jos în ulicioarăPunându-și sacul, iacăNu-l poate ridica.- "Ți-l duc eu!î - "Cum?î - "Pe plată!Iar ea, cuminte fată,Se și-nvoiește-ndată.De ce-ar și zice ba?

Eu plec cu sacu-n spate.La calea jumătateCer plata, trei săruturi.Dar uite, felul ei:Stă-n drum și să socoate,Și-mi spune câte toate,Că-s scump, că ea nu poate,Că prea sunt multe trei!

Cu două se-nvoiește,Iar unul mi-l plătește,Cu altul să-mi rămâieDatoare pe-nserat.Dar n-am să-l văd cât veacul!Și iată-mă, săracul,Să-i duc o poștie saculP-un singur sărutat!