Dușmancele

Las' ochii, mamă, las' să plângă!Tu-n leagăn tot cu mâna stângăMi-ai dat să sug de-aceea suntNătângă!Dar n-am pus doară jurământ,Să merg neplânsă în mormânt!

Nu plâng că mi-e de Leana teamă;De ciudă plâng eu numai, mamă.Cuvintele ei nu le ieuÎn samă,Dar mi-e rușine și mi-e greu,Că scoală satu-n capul meu.

Ea duce sfat din casă-n casăCă n-am broboade de mătasă,N-am șorț cu flori - și dacă n-amCe-i pasă?N-am mers să-i cer, aveam-n-aveam;Și n-o să-mi meargă neam de neam.

Stă-n drum de vorbă cu vecineȘi bate-n pumni: - "Să mor îmi vine,Auzi tu! Să se prindă eaCu mine!Știi, ieri, la moară, ce spunea?Că-s proastă foc și gură rea!

Și-auzi! îi umblă-n cap, tu, soră,S-ajungă ea Lucsandrei noră!O, meargă-i numele! N-o veziLa horă?Ce șorț! Nu-ți vine nici să crezi;Fă cruce, fa, să nu-l visezi.

Nu l-aș purta nici de poruncă!Ce poartă ea, alt om aruncă.C-un rând de haine-o văd mergândLa muncă,La joc și hori același rând,Îl poartă-ntruna, și de când!

Lucsandra-i doară preuteasă,Ea-și cată noră mai aleasă,S-o ducă-n bunuri și-n duiumAcasă.Ea n-a ajuns, oricum și cum,Să-și strângă nora de pe drum.

Să-și ieie noră pe-o satană?Că e săracă și golană;De ce nu vine ca să-i dauPomană?Nu-i casa lor în care stauȘi-n casă nici cenușă n-au!

Auzi tu, mamă, câte-mi spune?Și-aleargă-n sat să mai aduneȘi câte porecliri pe-ascunsÎmi pune.De-aș sta să-i dau și eu răspuns,La câte legi am fi ajuns!

Ea-mi sare-n drum, că doară-doarăM-apuc să-i spui o vorbă-n poară;Și dacă tac, îi vin călduriSă moară.Să vezi tu, mamă,-njurături!Că ea cu mă-sa-s zece guri.

Cu gura, mă-sa bate-o gloată,Și-i de otravă Leana toată -Mi-ar pune capul sub picior,Să poată.Dar lor pe plac eu n-am să mor,Că n-am ajuns la mila lor.

De foame nu dau popii ortul!Eu iarna singură-mi țes tortulȘi umblu și eu cum socotCă-i portul.De n-am mătăsuri, am ce pot,Nici bun prea-prea, nici rău de tot.

Mă prind cu ea? Cel sfânt s-o bată!Dar cum mă prind? Ea e bogată,Ce haine mi-am făcut ca eaVrodată?La joc mă poți oricând vedeaCu fetele de sama mea!

Ori am vorbit cu dânsa glume?O fac de râs și-i scot eu nume?Ori ies, gătită-n ciuda ei,în lume?Îi știu eu focul - ochii mei!Lisandru e, că alta ce-i?

Dar ce? Îl țiu legat de mine?Îl trag de mânecă? Ba bine!El vine-așa, de dragul lui,Când vine.Eu nu pot ușa să i-o-ncui,De stă prea mult, eu cum să-i spui?

Sunt eu la urmă vinovată,Că Leana umblă ca turbatăSă-l vadă-n casa lor intrândO dată?Și dacă lui nu-i dă prin gând,Ea blastemă de nu-și dă rând!

Dar poate da ea bobi cu sâta!O fierbe ciuda pe urâta,Că-s mai frumoasă decât ea,Și-atâta!Să aibă Leana-n frunte stea,Nu-i partea ei ce-i partea mea.

Că boii-s buni, bine-i bogată;Dar dacă pui flăcăi odatăS-aleagă dânșii cum socotO fată:Bogata-și pupă boii-n bot,Îmbătrânind cu boi cu tot!