Ion Barbu
–
- poet
- matematician
- poet interbelic
- modernism literar
Viața și opera
Ion Barbu, pseudonimul matematicianului Dan Barbilian, s-a născut la 18 martie 1895 la Câmpulung-Muscel, într-o familie de magistrat. A studiat matematica la București și la Göttingen, a fost profesor la Universitatea din București și a lăsat contribuții importante în geometrie și algebră; „spațiile Barbilian” îi poartă numele. Debutul poetic a avut loc în 1918, în revista Literatorul, apoi în cenaclul Sburătorul al lui Eugen Lovinescu, care l-a încurajat.
A publicat un singur volum de versuri, Joc secund (1930), rodul unei opere restrânse și severe. Critica distinge trei etape: una parnasiană, cu poeme ample și sculpturale (Lava, Copacul, Banchizele), una „balcanică”, de o savoare pitorească și ironică (Riga Crypto și lapona Enigel, Nastratin Hogea la Isarlâk, După melci), și una ermetică, în care poezia devine, ca matematica, o construcție pură de semne (Din ceas, dedus..., Oul dogmatic, Timbru). Pentru Barbu, poezia și geometria erau două fețe ale aceleiași căutări a formei.
A murit la 11 august 1961 la București.
un fragment comentate
Opera poetului este protejată de drepturi de autor până la 1 ianuarie 2032; până atunci publicăm doar fragmente, însoțite de comentarii.