Spinul

Stătea frumoasa pe-un răzor;Voinicul lângă ea devale,Să-i scoată spinul din piciorȘi ea plângea: - "Un spin în cale!De ce tot râzi? Ah, cum mă dorAceste râsete-ale tale!

Ea are flori de crâng la sân,Și-n păr un trandafir sălbatic,Și părul ei de rouă-i plin.

- "Ei, lasí să râd! Tu ai culesTrei fragi, venind peste coline,Și vezi cu ce mi te-ai ales!- "Trei fragi? Și-atât e doară bine!Căci n-am putut în deal să ies;Trei fragi de-ar fi, sunt pentru tine!

Cu ochii-nchiși și strânși de tot,Ea de dureri izbea piciorul:- "Ah, lasă-mă, că nu mai pot!

- "Fricoasă ești!î - "Da! Te-aș vedea!Fricoasă, eu? Așa e frica?N-ai milă de durerea mea!Nu-ți pasă!î - "Da! Ca de nimica!Ba-mi pasă mult, că eu n-aș vreaSă-mi fie șchioapă nevestica!

Ea-și potrivește floarea-n păr,Și-i înfloresc zâmbind obrajiiCei albi ca florile de măr.

- "Să fiu chiar șchioapă, ce-i apoi?Că ce ți-e drag, tot drag rămâne!- "Eu nu zic ba! Dar uite, joiNi-e nunta, dragă, e ca mâine -Tu cum să joci? Sărac de noi!Să stai la masă-ntre bătrâne.

Ea-și ține brațul stâng pe pieptȘi-ncetișor dezmiardă frunteaFlăcăului cu brațul drept.

- "Eu ție vreau să-ți fiu pe plac;Și n-o să joc, și ce-i cu asta?- "Așa-i! Dar eu? Eu ce mă fac?La nuntă-mi, bată-o năpasta,Să nu joc eu? De-aș ști că zac,La nuntă vreau să-mi joc nevasta!

Ea râde-acum! - "Nebun ce ești!Flăcăul grabnic să ridică:- "Ei, iacă spinul! Ce-mi plătești?

- "Vrei plată? Uite, ai trei fragi,Și din cosiță-ți dau bujorii...- "Și toată frunza de pe fagi!De dor de fragi să plâng feciorii?De flori dă-mi ochii tăi cei dragiȘi pentru fragi dă-mi obrăjorii!

Și ea-l lovește-ncetișor,Zâmbind, cu palma peste gură.- "Eu știu! Să ceri așa-i ușor!

Dar lasí acum! E joi aiciȘi nimeni, așteptând, nu moare!- "Mă porți ca pe copiii mici! -Dar joi, să știi! Trei fragi și-o floare!Și joi tu n-ai ce să mai zici,Că pentru multe-mi ești datoare!